Despre veganism – Interviu cu Corina Marinescu

Sunt atât de fericită că din ce în ce mai multă lume este deschisă să discute despre acest stil de viață!
Corina m-a contactat în urmă cu câteva săptămâni pentru a se alătura proiectului după ce a citit interviul cu Alina. Mă bucur mult că a facut acest lucru!
Haide să o cunoști și tu mai bine! 😊

“Salut! Mă numesc Corina Marinescu, am 35 de ani și sunt avocat în Baroul Sibiu. Am scris și publicat un volum autobiografic „Jurnal de Amintiri” și două romane de dragoste „Viceversa” și „Scrisoarea domnișoarei S.”, pe care te invit, cu drag, să le lecturezi. Scriu diverse articole pe site-ul meu, intitulat sugestiv „Intime Gânduri”, platformă unde public o mulțime de rețete vegane delicioase. Iubesc animalele, am un stil de viață vegan și cred în karma.”

1. De ce ai ales un stil de viață vegan?
Din iubire pentru animale, din respect pentru Planetă, din dorința de a face bine.

2. De cât timp ești vegană?
De când mă știu am evitat carnea. Nu mi-a plăcut niciodată, așa că am mâncat carne foarte rar și foarte puțin. Din decembrie 2010 am adoptat o alimentație vegetariană, iar din martie 2017 am ales un stil de viață vegan.

3. A fost greu/încă îți este greu?
Îmi amintesc că mă întrebam cum voi putea trăi fără lactate, știind că îmi doresc să renunț la ele. Acum zâmbesc amintindu-mi cât de naivă eram. Părinții mei sunt și ei vegani, deci mesele în familie nu au fost complicate. Din clipa în care am schimbat radical stilul de viață n-am mai întâlnit greul în nimic. Nu are cum să-mi fie greu, atâta timp cât am conștiința împăcată, știind că alegerea mea este cea corectă.

4. Ți se pare greu să găsești alternative?
Nu prea poftesc la alternativele pentru carne, întrucât nu mi-a plăcut carnea nici înainte, dar am gustat de exemplu burgerul vegan produs în orașul meu natal, pentru a susține inițiativa și pentru a testa un preparat pe care până de curând nu l-am încercat deloc. Cât despre alternativele la brânzeturi și la alte produse lactate, de vreme ce se găsesc așa multe sortimente pe piață, nu pot spune că întâmpin dificultăți să-mi aprovizionez frigiderul.

5. Cum te simți de când ai început acest stil de viață?
Mă simt extraordinar știind că nu contribui la exploatarea și sacrificarea animalelor. În ceea ce privește sănătatea, pot spune că sunt norocoasă pentru că, în general, mă simt bine.

6. Care este cea mai ciudată întrebare pe care ai primit-o și ce răspuns ai dat?
Când spun cuiva că sunt vegană și nu mănânc carne sau alte produse ce provin de la animale, nu se poate să nu se trezească cineva și să mă întrebe: „Cum? Nici pui nu mănânci? Nici pește?”. Afirmația mea se pare că dezorientează omnivorii, iar întrebările lor mă bagă în ceață pe mine. Încerc să explic că și puiul e tot carne, peștele e tot ființă și așa mai departe și nu înțeleg de ce interlocutorii mei nu cunosc deja aceste lucruri. Ca să lămuresc totuși curioșii, apelez la vorba tatălui meu și spun: „Imaginează-ți că am intrat în post, dar n-am mai ieșit”.

7. Ce sfat poți să le dai oamenilor care critică?
Să se uite înăuntrul lor și să se întrebe dacă își doresc să posede un corp și o minte curată sau dacă sunt mulțumiți știind că trupul lor e un mormânt și mintea le e plină de remușcări.

8. Cum crezi că îi poți ajuta și pe alții să adopte acest stil de viață?
Deși mi-ar plăcea ca toată lumea să devină peste noapte vegană, știu că nu se poate, că omul este o ființă tare încăpățânată și bine ancorată în ceea ce deja îi este cunoscut. În discuțiile particulare vorbesc, dacă mi se permite, despre stilul meu de viață, ba chiar, în urmă cu câțiva ani am fost invitată la un liceu să le vorbesc elevilor despre veganism (am descris experiența într-un articol), iar în vastul online arunc idei, articole și rețete vegane care sper să prindă undeva rădăcini.

9. Ce sfat le poți da oamenilor care vor să adopte acest stil de viață?
Să facă această alegere cu o inimă curată, în urma unor documentări temeinice și să înțeleagă că binele pe care îl vor produce li se va întoarce înzecit. Comunitatea vegană e primitoare și dornică să întindă o mână de ajutor, fie că se manifestă sub formă de idei, recomandări sau rețete, așa că aș sfătui să nu ezite să pună întrebări.

10. Cum crezi că îi poți convinge pe cei care nu iubesc animalele?
I-aș ruga să se pună, măcar pentru o clipă, în locul animalelor exploatate și să se întrebe dacă lor le-ar conveni să fie tratați așa cum sunt tratate aceste ființe nevinovate. Nu-mi doresc să conving pe nimeni nimic. Fiecare se convinge singur și la timpul lui. Dar pe măsură ce timpul trece, animalele mor, Planeta se poluează și nu există cale pentru a ne întoarce în timp. Mai există un aspect. Din păcate, cei care nu aleg veganismul pentru iubirea față de animale, ajung să adopte un stil de viață vegan în urma unor probleme de sănătate. Nu este deloc greșit să devii vegan pentru sănătate, fie că vorbim despre prevenție sau despre tratare, însă veganismul este mult mai mult decât sănătatea consumatorului. Veganismul este despre Planetă și despre animale, despre acea Planetă pe care omul ar trebui să o respecte și despre acele animale pe care tot omul ar trebui să le iubească și să le ocrotească.

11. Când te uiți în trecut la ce decizii luai, cum te face să te simți?
Știu că puteam face mai bine, dar la acel moment nu cunoșteam destul. În timp i-am ascultat pe cei care au știut mai multe, am citit statistici îngrijorătoare și am vizionat filmulețe ce au prezentat realități pe care refuzam poate să le cred, astfel că am ajuns să fac mai bine și să mă simt împăcată cu mine. Recomand non-veganilor vizionarea documentarului Natura Umană.

12. Ce i-ai spune persoanei tale din trecut?
Să facă pasul pe care simte că trebuie să-l facă, mai repede decât îl va face.

13. Ce i-ai spune persoanei tale din viitor?
Aș ruga-o să mă ierte pentru deciziile luate prea târziu.

14. Cum reacționează oamenii când le spui că ai ales să fii vegană?
Unii sunt curioși, pe alții nu-i interesează, majoritatea consideră că sunt fițoasă.

15. Cum reacționează oamenii când le arăți alternativele vegane?
Oamenii nu cred în mâncarea vegană sau nu știu ce înseamnă, până nu le spun că e de post și asta mă întristează în epoca în care trăim. Alternativele vegane nu li se par apetisante până nu sunt gustate și omul evită se încerce ceva nou. Așa că e greu. Mie îmi place să gătesc vegan celor ce nu sunt familiarizați cu acest stil alimentar, ca să le deschid orizonturile și mă mulțumesc cu aprecierile primite, știind că sunt slabe șansele ca ei să cumpere în viitor alternativele prezentate.

16. Care sunt alimentele tale favorite?
Din frigiderul meu nu lipsește tofu fără saramură, pe care îl folosesc și în preparate sărate, dar și la deserturi, crema tartinabilă din migdale natur și nici laptele din soia cu vanilie și iaurturile cu fructe vegane. Dulciurile mele preferate sunt crema vegetală de la Valsoia și ciocolata cu praline Nirwana vegan de la Rapunzel.

17. Îți este greu să gătești vegan?
Ador să gătesc vegan. Înainte nu-mi plăcea să gătesc deloc. Am descoperit o mulțime de alimente și o multitudine de rețete delicioase, așa că gătesc și împărtășesc ceea ce îmi place și îmi iese ca la restaurant, pe site-ul meu, unde public diverse articole.

18. Când mergi în oraș să mănânci, îți este greu să găsești ceva vegan în meniu?
În ultima perioadă am ieșit mai rar la masă în oraș, ceea ce nu m-a deranjat prea tare, pentru că oricum nu găsesc nimic vegan și bun în meniurile restaurantelor. De obicei merg mâncată, ca să nu-mi fac probleme că nu am ce alege sau comand o garnitură cu o altă garnitură, spre surprinderea ospătarului. Restaurantele vegane locale oferă servicii de catering și take away, dar nu sunt deschise seara, așa că nu pot lua o cină vegană în oraș, ceea ce înseamnă că tot eu rămân să gătesc și dintre preparatele din meniul meu pot spune că îmi este greu să aleg ceva, pentru că toate sunt bune.

19. Ai călătorit în alte țări? Cum ți se pare piața de acolo și cum ți se par oamenii? Sunt deschiși la această schimbare?
Da, am călătorit în alte țări și peste tot am găsit o piață mult mai ofertantă, oameni mai deschiși la veganism, localuri mai multe și preparate gustoase. Cloud Cakes din Paris a fost un vis devenit realitate.

20. Conviețuiești cu un animăluț?
Da, familia noastră s-a mărit în urmă cu trei ani cu un cățel pe nume Lucky!

21. Ajuți adăposturile și sanctuarele prin muncă voluntară sau donații?
Ajut prin donații și adopții la distanță. Am mers la adăpost însă mi s-a rupt inima văzând ce e acolo și m-am simțit teribil când am plecat fără toți patrupezii de acolo. Mi-a rămas întipărită în minte privirea unui cățel de talie mare, extrem de fricos, care se înghesuia între alți doi, în fundul unei cuști micuțe și pe care nu am reușit nicicum să-l hrănesc.

22. Salvezi animale de pe stradă? Dacă da, le introduci la tine în familie sau le cauți o căsuță?
Casa mea natală a fost un magnet pentru căței și pisici, unii aruncați de către cine știe cine peste gard, unii care își găseau singuri drumul spre micul meu sanctuar. I-am păstrat pe toți, astfel că la un moment dat am avut foarte mulți prieteni blănoși în curte. Mi-am creat chiar și un arbore genealogic al pisicilor, în așa măsură i-am inclus în familie. Pe Lucky l-am găsit lângă niște tomberoane. L-am chemat spre mine, l-am luat în brațe și am știut că va fi al meu pentru totdeauna. Apoi Lucky s-a împrietenit cu Fetița, o cățelușă ce ne-a însoțit un timp în plimbările zilnice și pentru că ne-am atașat foarte tare de ea, părinții mei au adoptat-o. Cam așa stau lucrurile.

23. Recomanzi oamenilor să adopte în loc să cumpere animale?
Nu înțeleg de ce cineva ar cumpăra animale, indiferent de preț, când sunt atâtea care își caută un cămin. N-am avut niciodată animale de rasă, dar e ok, pentru că nici eu nu sunt prințesă. Dragostea pe care am oferit-o și cea pe care am primit-o la schimb, nu a ținut cont de rasă și a fost gratuită. Așa că de ce să cumperi, când poți să adopți? De ce să sprijini o altă metodă de exploatare a animalelor, când poți să adopți și în acest fel să ajuți? De ce să pui preț pe ce fac alții, pe metodele altora și pe ce se poartă, în loc să te lași condus de inimă? Sufletul nu se va vinde niciodată.

24. Ce crezi că îi face pe oameni să fugă de cuvântul “veganism”?
Sincer, cred că nu-l înțeleg. Nu știu cu ce se mănâncă și, de fapt, cât e de delicios. Oamenii cred că fără carne și produse lactate nu mai pot trăi. Ei bine, uite că se poate! Și încă ce bine!

25. Ce poți să le spui persoanelor care cred că veganismul e doar o fază și nu un stil de viață? Dar celor care consideră că este o “fiță”/un moft?
Mulți oameni mănâncă vegan, dar nu duc un stil de viață vegan. Veganismul înseamnă, pe lângă a nu consuma produse ce provin de la animale și evitarea folosirii oricărui produs ce a rezultat din exploatarea animalelor. Veganismul nu este o fază sau un trend. Un vegan nu va folosi produse cosmetice ce conțin ingrediente de origine animală sau care au fost testate pe animale, nu se va îmbrăca cu haine din piele, nu va încuraja exploatarea animalelor. Așa că persoanelor care consideră veganismul o fiță sau un moft, le recomand să se documenteze înainte de a face afirmații de genul.

26. Ce poți să spui despre cuvintele “te crezi mai important pentru că ești vegan!”?
Nu mă cred mai importantă pentru că sunt vegană. Chiar am fost luată la bani mărunți de o cunoștință raw-vegană/frugivoră pentru că i-am spus că încă sunt la faza în care mănânc și junk food vegan, fiind o mare iubitoare de pizza, patiserie și dulciuri. Mereu este loc de mai bine. Vegan nu este vârful piramidei, este doar un stil de viață care și-a propus să aducă un aport negativ cât mai mic lumii în care trăiește.

27. Suntem singura specie care la maturitate continuă să bea laptele altei specii. Ce crezi că spune asta despre inteligența noastră, având în vedere că mulți oameni merg pe premisa că suntem cei mai inteligenți de pe Terra?
După înțărcare, niciun animal nu mai consumă lapte, fie că acesta ar provenii de la propria specie sau de la o alta. Oamenii consumă lapte pentru că pot exploata animalele și pentru că încă cred, greșit, că din lapte își primesc aportul de vitamine, când de fapt singurul lucru pe care îl fac este să consume cereale second hand și o grămadă de alte substanțe, pe care, dacă ar fi notate pe etichetă, nu le-ar bea nici plătiți. Oamenii sunt legați de tradiții. Dacă așa s-a făcut până acum, așa facem și în prezent și de acum înainte. E mai simplu să gândești așa și să nu-ți pui alte probleme. Cei mai fericiți oameni sunt cei ignoranți. Persoanele care își pun întrebări, care citesc și află lucruri, sunt rar fericite.

28. Ce le spui oamenilor care consideră că o să mori din diferite motive ale stilului acesta de viață?
Dacă ceva e cert în viață este că toți o să murim la un moment dat. Dacă cineva crede prin absurd că veganismul va fi cauza decesului meu, atunci tot ce pot spune e că o să mor cu conștiința împăcată că am trăit o viață frumoasă și am avut karma curată.

29. Sănătatea ta este bună? Ai avut schimbări în bine sau în rău după adoptarea acestui stil? Cum era starea ta de sănătate înainte?
Din fericire sunt sănătoasă, sper să fiu mereu așa. Multă sănătate îți doresc și ție! Nu pot spune că n-am fost ok înainte sau am trecut prin schimbări de vreun fel. Mă simt bine. Ce am observat totuși a fost că tenul acneic s-a vindecat după ce am renunțat la produsele lactate, cunoscute drept puternic inflamatorii.

30. Iei vreun supliment? (Poți spune câteva cuvinte despre el/ele, dacă dorești)
După o analiză de rutină, în urmă cu câțiva ani, am depistat o deficiență de vitamina D. Mi s-a părut ciudat, pentru că analiza de sânge a fost făcută vara, în timpul sezonului de bronz, când credeam că soarele îmi umple rezervoarele. Așa că am început să iau suplimente. O dată la câteva luni, când îmi aduc aminte, plusez cu B-uri. Și, pentru că îmi place gustul, adaug și vitamina C masticabilă. Toate vegane, bineînțeles.

31. Tranziția a fost făcută treptat sau direct?
După cum am mai spus, consumul de carne a fost mereu rar și puțin. Deși planul pentru vegetarianism și apoi veganism a existat mereu în mintea mea, decizia a fost radicală și luată de pe o zi pe alta, fără perioade de tranziție, după ce am aflat unele lucruri care m-au marcat.

32. Spune-mi câteva branduri de mâncare preferate.
Inedit, Simply V, Alpro, Verdino, SanoVita, Valsoia, Rapunzel. Cam astea sunt.

33. Spune-mi câteva branduri de cosmetice preferate.
Nu folosesc așa multe produse cosmetice. Am înțeles, într-un final, că frumusețea naturală e cea care contează. Dar, pentru situații excepționale apelez la câteva produse vegane de excepție. Am fond de ten și rimel de la Lavera, eyeshadow de la PureBio și lac de unghii de la Benecos. Sprâncenele mi le conturez cu o migdală arsă.

34. Spune-mi câteva branduri pentru curățarea casei și rufelor și de ce le-ai ales.
Înainte să începem interviul ți-am mărturisit că la acest capitol încă mai lucrez. Nu toate brandurile pe care le folosesc au certificare vegană, dar am văzut pe blogul tău că ai recomandat mai multe produse, așa că pe viitor o să mă pun la punct și în acest domeniu.

35. Spune-mi ce alternative folosești pentru îngrijirea corporală.
Din casă nu-mi lipsește niciodată gelul de aloe vera de la Aloe Pura și diferite uleiuri. Cât despre celelalte produse pe care le folosesc, acestea ar fi cele de la VivaNatura și Nature Box.

36. Pe lângă faptul că ai adoptat un stil de viață vegan, ai vreo alergie la ceva? Cum te descurci să găsești alternativele?
Din fericire nu sunt alergică la produse alimentare. Doar praful și polenul îmi dau bătăi de cap.

37. Ce sfat le poți da persoanelor care nu văd animalul dincolo de o bucată de carne sau de un ingredient?
I-aș ruga să se pună în locul animalului din farfurie și să se întrebe dacă și-ar fi dorit să se fi născut cu o sentință la moarte, să ducă un trai inuman și să moară în chinuri, doar pentru a satisface pofta culinară de moment a cuiva. Ei bine, nici animalul nu și-a dorit asta. Și-a dorit să trăiască. I-aș mai ruga să reflecte asupra faptului că un pic de cărniță nu face animalul să moară mai puțin, iar puțin lăptic nu îi lasă vițelului mai mult lapte pentru consum.

38. Ce le poți spune persoanelor care cred că animalele sunt special printre noi pentru a le mânca și că nu poți trăi fără a le consuma?
Animalele nu sunt proprietatea noastră, nu au rolul de a înlocui mașini, nu deservesc comoditatea noastră, nu există pentru a deveni haine, nu trăiesc pentru a ne amuza, nu sunt produse și, în mod clar, nu sunt alimente. Cei ce afirmă că nu pot trăi fără să consume alimente de origine animală sunt persoane ușor influențate de tradiții și de mass media. Acestor persoane le-aș spune să nu cadă în naivitate, să nu mai creadă orice reclamă, să se documenteze și să încerce să ia propriile decizii.

39. Cum faci față jignirilor oamenilor din jur?
Nu mă interesează părerea oamenilor răi. Cei cu sufletul cald nu aduc jigniri.

40. Te reprezintă acest stil de viață? Consideri că o să îl ai pentru totdeauna?
Da, simt că veganismul mă reprezintă întru totul. Sunt vegană pentru tot și pentru totdeauna. Totuși, poate cu timpul devin frugivoră sau aleg prana. Cine știe ce ne rezervă viitorul?

41. Cum te simți acum când intri în magazine și vezi atât de multe animale sacrificate?
Mă simt de parcă aș fi intrat într-o morgă și trebuie să identific cadavrele. Deși nu le cunosc, știu că mi-au fost dragi. Așa că sufăr. N-am cum altfel. Și singurul lucru pe care pot să-l fac e să le cer iertare în locul semenilor mei și mă rog pentru sufletul lor inocent.

42. Cum te descurci cu poftele (dacă le ai)? Ce sfat le poți da oamenilor care cred că vor tânji după un anumit gust?
Toate poftele pot fi satisfăcute datorită alternativelor care există acum pe piață. În urmă cu peste 30 de ani, tatăl meu mi-a povestit că era destul de greu să menții o alimentație vegană, neexistând multe variante. Consider că nu suntem sclavii gustului, deși cu toții ne dorim să ne hrănim cu mâncare gustoasă. Principiile sunt totuși mai importante decât poftele și gustul poate fi educat.

43. Ce sfat le poți da veganilor care critică persoanele non-vegane în loc să le facă să înțeleagă și să insiste cu alternative?
Având în vedere că trăim în era tehnologiei, când orice informație se află la un click distanță, nu cred că veganii critică persoanele non-vegane pentru alegere, ci pentru lipsa compasiunii, indiferență și inexistența documentării asupra a ceea ce înseamnă alimentația și traiul tradițional și ce reprezintă de fapt stilul de viață vegan.

44. Ce sfat le poți da persoanelor vegane care se așteaptă să faci schimbarea peste noapte?
Schimbarea poate părea că apare peste noapte, dar în mod cert aceasta este construită pe o temelie formată din multe gânduri, idei, sfaturi și informații. Nu cred că cineva face o astfel de schimbare peste noapte, fără această fundație. Nu cred într-o astfel de spontaneitate.

45. S-a întâmplat să îți “scape” să mănânci ceva care nu este vegan? Ce te-a făcut să continui cu veganismul deși “ai dat-o în bară” o dată (sau de mai multe ori)?
De obicei citesc foarte bine ingredientele alimentelor pe care urmează să le cumpăr, dacă nu au certificarea vegan sau nu le cunosc. Și sunt genul de musafir care îți cere ambalajul să se convingă singur că ce mănâncă e ok. Dar s-a întâmplat de câteva ori să îmi scape, nevoit, ocazii când mi-am făcut suficiente mustrări de conștiință ca să devin mai atentă pe viitor. Un vegan nu e un alcoolic anonim care trebuie să ia de la capăt tot programul dacă greșește o dată. Principiile care mă ghidează în veganism mă împiedică ca la o greșeală să șterg cu buretele realizările de până atunci, astfel că eu continui cu stilul meu de viață orice s-ar întâmpla.

46. Cu ce înlocuiești carnea din mâncare (dacă simți nevoia)?
Nu simt nevoia de carne, dar o dată la ceva timp, ca să mai schimb meniul, îmi cumpăr un burger pe bază de proteină din mazăre, deși, trebuie să mă laud, burgerul meu din fasole le bate pe toate.

47. Cu ce înlocuiești oul (dacă simți nevoia)?
Pe vremea când adăugam în cozonac o jumătate de duzină de ouă, nici nu-mi imaginam că vreodată voi putea găti fără aceste produse. Ce mult m-am înșelat. Ouăle în mâncare nu au niciun rost. Îmi pot găti tofletă, nutletă, ouă ochiuri vegane, ouă vegane umplute și fără ouă adevărate, obținând același gust datorită sării negre. Un alt înlocuitor al oului este drojdia inactivă. În prăjituri adaug, dacă e nevoie, câteva linguri de făină de in dizolvată în apă caldă sau aquafaba. Dar în majoritatea rețetelor nu e cazul să înlocuiesc oul cu nimic și rețeta tot delicioasă e.

48. Cu ce înlocuiești lactatele?
Ador produsele pe bază de migdale de la Simply V, parmezanul din ulei de cocos de la Green Vie, acea brânză tip feta de la Viofast, tofu de la Inedit, iaurturile și laptele din soia și din migdale de la Alpro. De curând am descoperit frișca vegană de la Meggle. Tot ce pot spune că, grație universului, există o mulțime de alternative la produsele lactate, de care încă nu mă pot despărții.

49. Cu ce înlocuiești mierea?
Înlocuiesc mierea cu siropul de agave sau de arțar.
Bunicul meu a crescut stupi şi trata cu grijă fiecare albină, aşa că mierea a făcut parte din viața noastră o perioadă. Din păcate au murit toate, imediat ce s-a stins el. După ce am citit articolul tău “Salvează albinele” mi-am întărit credința că eu chiar pot trăi şi fără miere. Albinele nu.

50. Ai vreo rețetă preferată pe care dorești să o împărtășești cu lumea?
Pe site-ul meu, am publicat mai multe rețete preferate, așa că vă invit să le descoperiți și să le încercați pe toate. Pentru un acces mai ușor las un link: Ouă vegane umplute.

51. Dacă foloseai articole vestimentare din piele/lână/mătase etc., ți-a fost greu să renunți la ele și să găsești alternative?
Am avut câteva articole din piele dar nu mi-a fost greu să renunț la ele. Recunosc, mai am o bluză de mătase purtată de mama pe vremea când era de vârsta mea, pe care nu o port, dar la care nici nu renunț. Sunt o sentimentală. Din fericire, toate articolele vestimentare și nu numai, au alternative.

52. Cât de important crezi că este stilul de viață vegan pentru tine, animale și Planetă?
Deși sunt un singur suflet între miliarde, cred că acțiunile mele contează, atât pentru mine, cât și pentru animale și pentru planetă. Un stil de viață vegan este foarte important, atât pentru binele individual, cât și pentru binele comun. Asta mi-aș dori să înțeleagă toată lumea.

53. Consideri că veganismul o să aibă un impact pozitiv în viitor?
Sunt sigură de asta. Veganismul are un impact pozitiv chiar și acum. Viața multor animale este salvată și drept urmare poluarea este mai redusă. Cred într-un viitor vegan. Sper, totuși, ca acest viitor vegan să existe datorită alegerii acestui stil de viață, să nu apară ca o consecință a acțiunilor necugetate.

54. Ce le poți spune oamenilor care consideră că mâncarea vegană nu e bună și cred că e ceva scârbos, fără gust?
Fructele și legumele sunt gustoase, acest lucru îl atestă și un non-vegan. Până aici ne înțelegem. Un alt punct comun între noi toți este că gustul în mâncare îl dă condimentarea potrivită. Ei bine, mâncarea vegană, gătită și condimentată adecvat, nu are cum să nu fie delicioasă. Gătesc vegan pentru prieteni omnivori și nimeni nu s-a plâns până acum că ceva nu ar avea gust. Scârboase sunt cadavrele din farfuriile comentatorilor, dar nu vreau să arunc cu pietre. Cert e că mâncarea noastră ar trebui să aibă noroi, nu sânge.

55. De unde îți faci cumpărăturile?
Când vine vorba de cumpărături prefer să fac asta o dată pe lună, doar pentru simplu fapt că necesită vizitarea multor magazine. Din păcate nu găsesc toate produsele preferate într-un singur loc. Vizitez aproape toate supermarketurile, cel puțin două magazine naturiste, merg în piață și îmi comand online produsele pe care nu le găsesc pe rafturi.

56. Ce sfat le poți da persoanelor care evită să își facă prieteni vegani, sau care renunță la prietenie când o persoană devine vegană?
Prietenii vegani aduc o noutate în alimentație care ar putea să placă și pot oferi informații prețioase despre diferite lucruri din lumea în care trăim. Dar nu orice persoană este deschisă la nou. Mi s-ar părea ciudat dacă o persoană ar evita o prietenie cu un vegan, doar din acest considerent, sau mai rău, dacă ar renunța la o prietenie cu persoana care a devenit vegană. Într-adevăr, ieșirile în oraș sau mesele festive devin puțin mai complicate, dar dacă nu se dorește pornirea unei conversații pe tema veganismului și fiecare își vede de ce are în farfurie, fără să intre în platoul celuilalt, atunci nu cred că pot interveni probleme. O prietenie adevărată trece testul discriminării de orice fel.

57. Ce sfaturi le poți da persoanelor care refuză să aibă prieteni non-vegani?
În afară de părinții mei, câteva cunoștințe și amicii de pe diferite grupuri din online, nu pot spune că am prieteni vegani. Nici măcar soțul meu nu este încă vegan, deși are acces la toată baza de date din mintea și din sufletul meu. Așa că, deși mi-aș dori ca toată lumea din jurul meu să ducă un stil de viață vegan, știu că fiecare om are parcursul lui în viață și n-am de ales decât să respect asta. Sfaturi? Răbdare. Toate la timpul lor.

58. Cum reacționezi când persoanele insistă să mănânci mâncarea lor care nu e vegană?
Evident că refuz categoric. Nu-mi place să mă explic prea mult, dar, dacă se insistă, ofer câteva explicații și parcă pot vedea cum oferta se pierde în neant. În urmă cu câțiva ani am asistat la o zi de naștere la care s-a servit fostul meu tort preferat, preparat de cofetăria de la care mă aprovizionam în trecut, cel puțin o dată pe săptămână. Mi s-a întins o felie de tort cu coacăze și s-a insistat mult să gust. Am cedat în fața tentației și am gustat câteva lingurițe din desertul ce obișnuia să-mi satisfacă cândva papilele gustative. Am regretat pe loc, nu numai pentru că mi-am încălcat principiile gustând dintr-un preparat ce nu e vegan, ci și pentru că am constatat că gustul de care m-am dezobișnuit nu se mai ridica la standardele pe care le țineam minte, deși rețeta era aceeași. Evident, am veganizat rețeta și mi-a ieșit spectaculos. În final, compromisul pentru gust nu merită.

59. Cum te comporți când primești cadouri care nu sunt adecvate stilului tău de viață, deși i-ai spus persoanei despre tine, iar ea refuză să asculte?
Se întâmplă des asta. Lumea nu ascultă, e indiferentă, nu-i pasă. Așa că nici mie nu-mi mai pasă. Dacă sunt într-o pasă bună, mulțumesc, accept ploconul și îl refac cadou cuiva cui se potrivește. Uneori însă, dacă situația îmi permite, refuz categoric cadoul și atrag atenția că nu e compatibil cu stilul meu de viață, indiferent de reacția pe care o stârnesc.

60. Eviți grădinile zoologice, circurile, delfinariile și alte locuri care au ca scop exploatarea animalelor?
În copilărie, când frecventam aceste locuri, nu găseam distracția în aceste spații și plecam mereu de acolo cu multe întrebări, păreri de rău și regrete. Acum le evit, dar nu pot să nu mă gândesc că încă sunt foarte multe animale prizoniere în aceste închisori ridicate de oameni.

61. Ce sfat le poți da oamenilor care merg în astfel de locuri?
Acum că știm mai bine, trebuie să facem mai bine. Animalele sunt ființe nevinovate care nu merită să fie închise și exploatate pentru amuzamentul omului. Astfel de locuri nu au deloc scop educativ și nu merită să mai existe.

62. Spune câteva cuvinte cititorilor pentru a-i îndruma să aleagă vegan.
Alege vegan pentru Planetă, pentru animale, pentru sănătate, pentru TOT și pentru TOTDEAUNA. Alege să faci bine. Alege vegan și cruelty free.

Răspunsurile ei m-au încântat și le consider de mare ajutor pentru toată lumea.
Afirmația care mi-a plăcut cel mai mult din acest interviu, a fost “Cert este că mâncarea noastră ar trebui să aibă noroi, nu sânge”. Are atât de multă dreptate! Sper ca tot mai multă lume să își dea seama și să accepte acest lucru. Animalele sunt ființe, ca mine și ca tine, nu uita asta niciodată!

De fiecare dată învățăm lucruri noi de la oamenii pe care îi cunoaștem, spre exemplu, eu nu știam că poți să îți conturezi cu ușurință sprâncenele cu o migdală arsă. De reținut! 😊

Pe Corina o găsești pe facebook și pe blog. Fă-i o vizită!

Notă: persoana intervievată și-a dat acceptul pentru folosirea pozelor pe acest blog.

Pentru orice altă întrebare legată de stilul de viață vegan, mă poți contacta și îți răspund cu mare drag!
Dacă ești o persoană vegană care dorește să participe la această serie de interviuri, mă poți contacta printr-un mesaj direct pe pagina mea de facebook: Ruxandra – Happy Little Things sau scrie-mi la adresa: ruxandra.happylittlethings@gmail.com
Aștept să ne auzim!

🖤 Alege conștient produsele pe care le folosești și le consumi, alege vegan și cruelty-free 🖤

Îți mulțumesc pentru timpul acordat și te aștept în continuare pe blog! Pupici 🖤

6 thoughts on “Despre veganism – Interviu cu Corina Marinescu”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.